AC&CA Consulting Services

Protecția muncii / SSM: tot ce trebuie să știi pentru a oferi/a asigura un mediu de lucru sigur 

echipament de protectie conform cu normele protectiei muncii (SSM)

Definirea protecției muncii

Ce înseamnă protecția muncii și de ce e importantă
Protecția muncii sau SSM (securitatea și sănătatea în muncă) reprezintă totalitatea măsurilor și acțiunilor luate de o companie, cu scopul de a preveni riscurile profesionale și de a proteja sănătatea angajaților în timpul desfășurării activităților de serviciu. Principalele obiective ale protecției muncii sunt eliminarea factorilor de risc și prevenirea accidentelor. Protecția muncii nu este necesară doar pentru respectarea prevederilor legale, ci și pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos.



Principii fundamentale de protecția muncii
SSM sau protecția muncii reprezintă un proces complex care implică mai multe etape, de la identificarea și gestionarea riscurilor, la implementarea măsurilor de prevenire, la monitorizarea periodică și instruirea constantă a angajaților. Pornind de la focusul central (protejarea angajaților în mod real și eficient) este important ca la nivelul companiei să existe un sistem de SSM și în toate etapele să se lucreze cu proceduri bine stabilite de evaluare, gestionare norme generale de protecția muncii, investigare și monitorizare riscuri, de instruire regulată a angajaților, cu proactivitate și transparență.



Legătura dintre protecția muncii și eficiența organizațională
Cum am menționat deja, protecția muncii nu este doar o obligație legală, care poate atrage amenzi colosale prin nerespectarea regulilor. Măsurile de protejare a angajaților influențează în mod direct eficiența organizațională. Un mediu de lucru în care angajații se simt protejați și în siguranță contribuie la o forță de muncă sănătoasă și mulțumită, reducând absenteismul și îmbunătățind productivitatea. Companiile care acordă atenție protecției muncii își construiesc o reputație pozitivă, atrag talente noi și stabilesc relații de încredere cu angajații existenți.
legilsatia SSM in Romania

Legislația SSM și obligațiile angajatorului

Cadrul legal în România
Protecția muncii este reglementată în România printr-o serie de legi și acte normative care fac referire la SSM și care
au ca obiectiv protejarea vieții, integrității și sănătății lucrătorilor, prin desfășurarea muncii în condiții de
siguranță și de confort fizic, psihic și social. Cadrul legal stabilește o serie de norme SSM, obligațiile angajatorilor
și angajaților, dar și sancțiuni pentru ambele părți în cazul nerespectării prevederilor legale și a măsurilor de
protecția muncii impuse în cadrul unei companii. Nevoia acestui cadru legal amplu a apărut în urma accidentelor de
muncă, îmbolnăvirilor profesionale soldate cu vătămarea fizică sau emoțională a angajaților și membrilor familiilor
acestora sau chiar cu decese, dar nu doar la nivelul țării noastre. Protecția muncii / SSM reprezintă un aspect foarte
important și la nivelul Uniunii Europene.



Principalele legi și reglementări
Iată principalele reglementări care guvernează domeniul SSM, dar există și alte legi, ordonanțe sau norme care fac
referire la diverse aspecte din protecția muncii.

  • Codul Muncii 2024 sau Legea nr. 53/2003 cu actualizări reprezintă legislația principală din România care
    reglementează relațiile de muncă și aspectele conexe. Codul Muncii nu este exclusiv despre protecția muncii, ci
    acoperă o gamă largă precum contracte de muncă, salarizare, concedii, dar și drepturi și obligații ale angajatorilor
    și angajaților.

  • Legea nr. 319/2006 legislația SSM, legea securității și sănătății în muncă, cu modificări și completări ulterioare;

  • HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii SSM nr. 319/2006;

  • HG 955/2010 pentru modificarea si completarea prevederilor Legii nr. 319/2006;

  • Legea nr. 90 / 1996 privind protecția muncii, lege republicată în 2001;

  • Legea nr. 108/1999 privind înființarea si organizarea Inspecției Muncii, în 2002;

  • OUG 96/2003 cu reglementări privind protecția maternității la locurile de muncă, completată cu Legea 154/2015 și cuLegea 25/2004;

  • HG 191/2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă SSM 2018 – 2020

  • Legea 245/2004 cu privire la securitatea generală a produselor

  • HG 1146/2006 care privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători aechipamentelor de muncă

  • HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

  • Legea nr 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

  • Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, cuactualizări.

Responsabilități și obligațiile legale ale angajatorului
Angajatorul are o serie de obligații și îndatoriri detaliate în lege, iar toate acestea derivă din responsabilitatea
principală a angajatorului de a asigura, într-un mod proactiv și nu reactiv, condiții de muncă sigure pentru toți
angajații, indiferent de domeniul de activitate. Protecția muncii are ca bază fundamentală prevenția, de aceea
angajatorul trebuie să acționeze proactiv.
Conform legii, angajatorul are obligația legală de a lua măsurile și de a aloca resursele necesare pentru:

  • asigurarea securității și sănătății lucrătorului în toate aspectele legate de muncă;

  • prevenirea riscurilor profesionale, prin combaterea riscurilor la ruscă, identificarea și evaluarea acestora;

  • informarea și instruirea corectă a lucrătorilor;

  • asigurarea cadrului organizatoric pentru implementarea măsurilor de protecție a muncii;

  • monitorizarea, adaptarea și îmbunătățirea planului de SSM.
Rolul instituțiilor de supraveghere și control

Rolul instituțiilor de supraveghere și control

Mai jos vă prezentăm lista principalelor instituții publice din România care lucrează în colaborare pentru a dezvolta, dar și pentru a asigura respectarea normelor SSM în diverse domenii de activitate.

Inspecția Muncii, aflată în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, este autoritatea competentă cu privire la controlul aplicărilor prevederilor legale în domeniul SSM. La nivel local funcționează prin Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii (CPPPIM – curs SSM, curs inspector SSM) și Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC).

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii Alexandru Dobont (INCDPM), aflat în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, are în domeniul de activitate realizarea de cercetări pentru prevenirea riscurilor profesionale și pentru dezvoltarea cadrului legislativ SSM / Protecția muncii.

Ministerul Sănătății prin Direcțiile de Sănătate Publică realizează politicile naționale de sănătate publică, monitorizează și realizează statistici de sănătate la nivel național.

Evaluarea riscurilor și normele de protecție

Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă o etapă importantă pentru implementarea corectă a normelor de protecția muncii la nivelul unei companii. Pornind de la principiul unei abordări proactive și nu reactive, compania are obligația de a identifica potențialele pericole care ar putea duce la accidente la locul de muncă sau la îmbolnăviri profesionale și de a evalua toate riscurile asociate.

Identificarea și evaluarea riscurilor profesionale

Procedura de evaluare a riscurilor la locul de muncă trebuie structurată pe mai multe etape:

  • Listarea tuturor activităților și a posturilor alocate;

  • Identificarea pericolelor și a lucrătorilor expuși la acestea;

  • Analizarea pericolelor și clasificarea riscurilor, în funcție de gravitatea lor;

  • Identificarea măsurilor de eliminare a riscurilor, iar acolo unde nu este posibil stabilirea unor măsuri de reducere sau de control a acestor riscuri;

  • Prioritizarea măsurilor și stabilirea unui plan de implementare SSM;

  • Supravegherea și reevaluarea riscurilor în mod regulat.

Evaluarea se face structurat pentru a cuprinde toate activitățile și locurile de muncă. Este important ca angajații să fie implicați în mod direct în această etapă. În urma evaluării trebuie să rezulte o documentație scrisă, care va fi folosită atât pentru uz intern, cât și în relația cu organismele de control.

Metode avansate de evaluare a riscurilor

Tehnologiile de ultimă generație și instrumentele specializate permit o analiză mai detaliată și mai precisă a potențialelor riscuri, aducând astfel o evoluție în modul în care abordăm prevenția la locul de muncă.

Este important ca angajatorii și responsabilii de SSM să se folosească de tehnologia informației, atât pentru colectarea și analizarea datelor, cât și pentru transmiterea informației către toti angajații. Simulările computerizate permit, de asemenea, vizualizarea și evaluarea unor scenarii complexe, contribuind astfel la identificarea unor riscuri. Tehnologiile avansate (modelarea 3D, inteligența artificială, etc) contribuie la îmbunătățirea standardelor de SSM.

Stabilirea și implementarea normelor de protecție

După identificarea și clasificarea riscurilor profesionale, urmează stabilirea unor norme de protecția muncii clare și eficiente pentru reducerea riscurilor și protejarea angajaților.

Aceste norme SSM trebuie să fie cât mai detaliate și să acopere toate aspectele, de la utilizarea corectă a echipamentului de lucru, proceduri, măsuri de prevenire a incendiilor PSI, conduită pentru fiecare activitate, etc. Normele trebuie să fie clare și ușor de înțeles pentru angajați, de aceea este important să fie și ei implicați în acest proces.

Angajatorul are obligația de a aloca resursele necesare pentru instruirea continuă a angajaților și pentru integrarea procedurilor de siguranță în cultura organizațională.

Atât riscurile, cât și normele de protecție a muncii trebuie monitorizate periodic și îmbunătățite dacă este necesar.

Exemple de riscuri și soluții eficiente

Riscurile profesionale diferă semnificativ în funcție de domeniul de activitate și de specificul postului deținut.

Iată câteva exemple concrete de riscuri întâlnite la locul de muncă și modalități eficiente de a le aborda:

  1. În industria HORECA există riscuri majore de căderi, alunecări și împiedicări, mai ales în bucătării unde pardoseala este umedă, alunecoasă, fără balustrade, spațiul este mic și aglomerat, se aleargă, etc. Angajații pot suferi vătămări corporale, de la entorse și luxații, până la accidentarea spatelui.

    O parte dintre măsurile de success pot fi: asigurarea curățeniei la locul de muncă și eliminarea obstacolelor din aceste spații (prin închiderea ușilor cuptorului, dulapurilor dar și prin folosirea altor zone pentru depozitate), utilizarea unui echipament de lucru adecvat (încălțăminte cu tălpi antiderapante), iluminare în toate spațiile, montarea de balustrade, covoare antiderapante, semnalizarea pericolelor, etc. (sursa: Studiul realizat de INCDPM "ALEXANDRU DARABONT")


  2. În industria chimică lucrătorii sunt expuși la substanțe periculoase care le pot afecta sănătatea. Ca măsură de protecție împotriva acestui risc lucrătorii vor fi instruiți asupra pericolului și trebuie să utilizeze echipamente de protecție a muncii individuale adecvate, precum măști, combinezoane de protecție, etc. În plus, trebuie să urmeze proceduri stricte de manipulare și depozitare a substanțelor chimice, iar toate zonele cu potențial de risc trebuie semnalizate corespunzător.


  3. În domeniile în care angajații se confruntă cu stres datorat efortului depus la locul de muncă (sarcini complexe, contact cu clienți sau persoane dificile, aglomerație, volum de muncă ridicat, etc), angajatorul poate lua o serie de măsuri pentru a redresa această situație: program flexible de lucru, limitarea activităților sau rotirea angajaților pe anumite activități, consultarea cu angajații pentru programul de lucru, oferirea de suport și cursuri de managementul timpului, managementul stresului, etc.
echipament protecția muncii

Instruire și echipament protecția muncii

Instruirea SSM și echipamentul de protecție a muncii reprezintă două aspecte extrem de importante pentru protejarea angajaților și asigurarea unui mediu de lucru sănătos și sigur.

Importanța instruirii SSM

Această instruire nu se face doar pentru bifarea regulilor, pentru că este o etapă esențială pentru prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale. Angajații informați înțeleg riscurile specifice ale locului lor de muncă, știu cum să utilizeze echipamentul de protecția muncii, cunosc regulile de siguranță specifice activității lor și cum să reacționeze în caz de urgență.

Planificarea și implementarea programelor de instruire

Instruirea angajaților trebuie să aibă loc atât la angajare, cât și periodic. Responsabilul SSM și superiorul ierarhic trebuie să se asigure că toți angajații trec printr-un program de instruire și evaluare cu informații specifice fiecărei activități (echipamente de protecție, manipulare substanțe chimice, signalistică, etc), și că angajații își pot derula sarcinile în siguranță.

Tipuri de echipament de protecție și utilizarea corectă

Echipamentul individual de protecție (EIP) reprezintă orice echipament care trebuie să fie folosit de lucrător pentru a-l proteja de riscurile de muncă (protecția membrelor, ochilor, pielii, respirației, etc). Acesta este pus la dispozitie gratuit de către angajator și trebuie să fie conform normelor în vigoare. Modul de utilizare este stabilit în concordanță cu nivelul de risc, frecvența expunerii la risc și alte particularități specifice tipului de activitate.

Certificarea și recertificarea lucrătorilor

Angajații au mai multe cunoștințe decât managementul despre activitatea pe care o desfășoară direct și despre riscurile acesteia. De aceea este important ca ei să fie informați, instruiți, formați dar și implicați în elaborarea măsurilor de protecția muncii. Angajatorii au obligații legale, dar la fel și angajații. Aceștia trebuie să respecte normele de siguranță, să coopereze activ, să raporteze situații și să participe periodic la sesiunile de instruiri.
prevenirea incidentelor

Prevenirea și reacția la incidente

Planul de SSM este un document strategic care acoperă atât prevenirea incidentelor, cât și reacția rapidă în situații de urgență.

Măsuri de prevenire a incidentelor de muncă

Prevenirea incidentelor de muncă începe prin identificarea și evaluarea riscurilor specifice asociate fiecărui loc de muncă.

Politici și proceduri de siguranță

Definirea și implementarea măsurilor de prevenire, cum ar fi acțiuni de eliminare sau reducere a riscurilor, stabilirea echipamentele de muncă, proceduri clare și instruirea continuă a personalului, contribuie semnificativ la reducerea probabilității producerii unor incidente

Aceste măsuri diferă în funcție de domeniul de activitate și riscurile implicate. De exemplu, în construcții, cele mai importante măsuri de siguranță sunt fixarea materialelor, semnalizarea tuturor pericolelor, protejarea împotriva riscului de electrocutare, eliberarea ieșirilor de urgență, reorganizarea programului de lucru în timpul temperaturilor extreme, cursuri de prim ajutor pentru toti angajații, etc.

Gestionarea situațiilor de urgență și prim ajutor

Toți angajații trebuie să știe cum să se comporte într-o situație de urgență. Pe lângă instructaj și documentare scrisă, simulările și exercițiile de evacuare sunt foarte folositoare. De asemenea, instruirea angajaților în acordarea primului ajutor ajută la o reacție rapidă și la minimizarea impactului incidentelor.

Analiza incidentelor și îmbunătățirea continuă

Analiza detaliată a incidentelor petrecute oferă oportunitatea de a înțelege cauzele și de a implementa măsuri de corecție. Îmbunătățirea continuă a programelor de siguranță implică revizuirea și adaptarea procedurilor în funcție de schimbările în mediu, tehnologie sau practici de muncă. Un sistem eficient de raportare a incidentelor contribuie la colectarea datelor relevante pentru analiză și la luarea deciziilor informate în vederea prevenirii incidentelor similare în viitor.

Externalizarea serviciilor de protecția muncii

În funcție de dimensiunea unei companii, activitatea de SSM poate fi gestionată în mai multe moduri:

  • Asumarea responsabilității SSM de către angajator.

  • Numirea unui responsabil dintre angajați și școlarizarea acestora (curs inspector SSM)

  • Înființarea unui department intern cu specialiști în servicii de protecția muncii.

  • Externalizarea serviciilor de protecția muncii către o companie specializată.

Beneficiile externalizării

Externalizarea serviciilor de SSM / protecția muncii este o decizie strategică și are beneficii majore, din care menționăm:

  • Reducerea costurilor și economisirea de resurse financiare și umane

  • Flexibilitatea prin beneficierea de asistență în orice moment.

  • Reducerea riscurilor prin accesul la experți instruiți și informați la zi cu toate schimbările legislative din domeniul SSM.

Când e necesar să externalizezi serviciile de protecția muncii

Externalizarea serviciilor de protecția muncii devine esențială atunci când angajatorul are dificultăți în asigurarea unui loc de muncă sigur, prin implementarea tuturor activităților de prevenție și protecție. Însă este opțiunea cea mai sigură dacă o companie are o activitate complexă, cu mai mulți angajați cu diferite roluri și domenii. Externalizarea serviciilor de SSM este o garanție că toate regulile sunt respectate.

Ce spune legea în cazul externalizării serviciilor de protecția muncii

Obligația de a asigura securitatea și sănătatea angajaților la locul de muncă revine în continuare angajatorului și acesta și nu este exonerat de responsabilitate atunci când externalizează serviciile de SSM.

Beneficiile respectării standardelor de SSM
Impactul pozitiv asupra organizației

Respectarea regulilor de securitate și sănătate în muncă (SSM) nu reprezintă doar o cerință legală, ci și o investiție strategică cu impact semnificativ asupra organizației. Prin reducerea riscurilor de accidente și oferirea de condiții sigure de lucru, angajatorul contribuie la creșterea satisfacției și loialității angajaților, dar și la motivarea acestora.

Creșterea productivității și reducerea absenteismului

Angajații care lucrează într-un mediu sigur și sănătos sunt mai motivați și mai determinați să își facă bine treaba, reducând astfel absenteismul și fluctuația de personal. Investiția în măsuri de protecția muncii este, așadar, un factor cheie în menținerea unui colectiv implicat și eficient.

Îmbunătățirea imaginii companiei și relațiilor cu angajații

Respectarea măsurilor SSM nu are doar un impact intern, ci și extern. Companiile care acordă atenție măsurilor de securitate și sănătăte pentru angajați își consolidează reputația în rândul clienților, partenerilor de afaceri și potențialilor angajați. O imagine pozitivă a companiei se reflectă în ecosistemul de relații, creând un mediu de lucru valoros.

În concluzie, prin respectarea standardelor de SSM și implementarea unor politici de protecția muncii compania are multiple beneficii. Impactul pozitiv asupra angajaților duce creșterea productivității și îmbunătățirea imaginii companiei, elemente care contribuie la succesul și sustenabilitatea pe termen lung a unei afaceri.

AC & CA CONSULTING SERVICES este o companie cu peste 16 ani de experiență SSM și PSI, iar sutele de clienți mulțumiți ne recomandă. Contactează-ne pentru a discuta cele mai bune soluții SSM și PSI pentru compania ta.